Sorina Maria Aurelian: Geriatria românească pierde viteză

2012.06.15, Interviu de Alexandra Mănăilă

Asociatia Tinerilor Medici Geriatri se afla la inceput de drum, dar are planuri mari. Formata din 25 de medici rezidenti si tineri specialisti in geriatrie si gerontologie, asociatia isi propune sa promoveze ingrijirile medicale de calitate pentru persoanele in varsta, dar si sa militeze pentru aceasta specialitate.

Sorina Maria Aurelian, presedintele Asociatiei Tinerilor Medici Geriatri (ATMG) a deschis usile Asociatiei pentru toti colegii care vor sa intre si sa dea o mana de ajutor, mai ales ca acum i-ar prinde bine fiind in plina derulare campania de voluntariat in sprijinul persoanelor varstnice: 'Fa o fapta buna. Petrece o ora din viata ta cu o persoana in varsta.'

Alexandra Manaila (AM): Aceasta campanie se adreseaza doar tinerilor geriatri sau si altor medici tineri?
Sorina Maria Aurelian (SMA): Cu ocazia Anului imbatranirii Active si a Solidaritatii intre Generatii, campania de voluntariat initiata de ATMG isi propune sa creasca implicarea tinerilor in comunitate, in sprijinul persoanelor varstnice, prin realizarea de parteneriate cu organizatiile neguvernamentale de profil din diferite orase, care pot implica voluntarii intr-o serie de activitati pe care acestia le pot desfasura in sprijinul persoanelor varstnice: pregatirea hranei, alimentarea, mici cumparaturi, plata facturilor, comunicare.

AM: Veti incerca sa promovati voluntariatul in sprijinul persoanelor varstnice si catre medicii de familie?
SMA: Medicii de familie sunt primii care iau contact cu varstnicii si au o imagine de ansamblu care le da posibilitatea sa cunoasca atat nevoile varstnicilor cat si capacitatile celor din jur de a acorda servicii de voluntariat. Campania 'Fa o fapta buna. Petrece o ora din viata ta cu o persoana in varsta' are ca scop promovarea voluntariatului si sprijinirea organizatiilor non-guvernamentale care desfasoara activitati de voluntariat. Cautam parteneri care organizeaza sau intentioneaza sa organizeze activitati de voluntariat in sprijinul persoanelor varstnice. Activitatea ATMG in cadrul acestui proiect este de a mediatiza activitatile de voluntariat desfasurate de parteneri si de a lua legatura cu organizatii care pot atrage voluntari, de exemplu cu asociatii studentesti. Activitatile pe care dorim sa le promovam sunt atat cele nespecializate (suport social pentru activitatile cotidiene - alimentare, pregatirea mesei, mici cumparaturi etc.) cat si cele specializate (exemplu - screnning pentru deficitul cognitiv). Este de dorit sa colaboram la acest proiect si cu organizatii ale medicilor de familie.

AM: Cum pot combate medicii fenomenul discriminarii pe criterii de varsta (ageism)?
SMA: Varstnicii sunt deseori marginalizati si exclusi de la activitati economice si sociale (chiar atunci cand au capacitatile necesare de angajare in astfel de activitati). Li se ignora opiniile, dorintele, preferintele, consimtamantul, luandu-se adesea decizii de catre altii in numele lor. Ageismul se manifesta in familie, in institutiile de ingrijire si sanatate, in societate. Medicii pot contribui la combaterea discriminarii prin constientizarea fenomenului, prin identificarea cazurilor la varstnicii cu care vin in contact prin constientizarea actului medical (varstnicii, se stie sunt cei mai mari consumatori de servicii medicale), prin sesizarea celor in drept sa ia masuri.

AM: De ce ati lansat un concurs de fotografie artistica 'Portret de varstnic: Oamenii de langa noi'?
SMA: Acest concurs de fotografie artistica isi propune sa aduca in atentia publicului larg persoanele varstnice de langa noi, cu implinirile sufletesti dar si cu nevoile lor. Propunem tinerilor (indiferent de profesie) sa se opreasca si sa arunce o privire mai adanca asupra vietii unor oameni care fac parte din viata noastra. Concursul se adreseaza publicului larg si va fi mediatizat pe adresa noastra de facebook incepand cu data de 15 iunie, pozele fiind postate si pe site-ul nostru www.varste.ro, unde gasiti regulamentul si premiile concursului.

Geriatria nu este obligatorie la UMF Bucuresti

AM: Care este in prezent interesul studentilor la medicina din Romania pentru specialitatea geriatrie si ce ar trebui facut sa creasca acest interes?
SMA: Aceasta specialitate trebuie cunoscuta mai indeaproape de studentii la medicina, mai ales ca in mod paradoxal in facultate se invata mai ales despre diagnosticul si tratamentul bolilor la pacientul adult dar in practica se trateaza cu preponderenta pacientul varstnic. In acest scop, noi incercam sa ii atragem pe studenti in actiunile care le intreprindem dar si factorul decizional ar trebui sa modifice curricula studentului la medicina din cadrul Facultatii de Medicina Bucuresti, aceasta disciplina devenind obligatorie asa cum este in restul centrelor universitare Iasi si Cluj. Cei mai mari consumatori de servicii de sanatate sunt varstnicii, de aici si interesul din ce in ce mai mare al studentilor, dinamica fiind ascendenta.

AM: Cati medici rezidenti in geriatrie sunt in Romania si cati din acestia pleaca din tara la terminarea specialitatii?
SMA: Nu cunosc cifrele cu exactitate, dar pot sa va spun ca din pacate numarul locurilor scoase prin concurs la examenul de rezidentiat a scazut dramatic in ultimii 5 ani, fiind ani in care nu a existat nici un post scos la concurs (ex.2008). In medie sunt cam 10 locuri pe an, insuficiente pentru a acoperi populatia varstnica din Romania. In afara de faptul ca sunt putini specialisti cu acesta specialitate, majoritatea nu-si gasesc un loc de munca in tara si pleaca in tari occidentale: Anglia, Franta, Germania, unde in contextul boomului demografic e o nevoie acuta de astfel de specialisti care sunt remunerati pe masura. De asemenea, multi specialisti lucreaza in domenii colaterale sau fac si a doua specializare pentru ca nu gasesc de lucru in acest domeniu. Probabil ca date mai exacte in acest sens detin autoritatile in drept: Ministerul Sanatatii si Colegiul Medicilor din Romania.

AM: Care este nivelul geriatriei in Romania comparativ cu celelalte tari europene?
SMA: Geriatria romaneasca, in pierdere de viteza dupa disparitia fondatoarei Acad. Ana Aslan si nu prea sustinuta de autoritati (circa 140 de specialisti, posturi putine in raport cu necesitatile si solicitarile) incearca sa promoveze servicii de calitate, conform recomandarilor ghidurilor si legislatiei europene, cel putin asa se intampla in clinicile universitare din Bucuresti (Institutul National de Geriatrie si Gerontologie 'Ana Aslan', Clinica de Geriatrie a Spitalului de Boli Cronice Sf. Luca si Clinica de Geriatrie a Spitalului Elias) de care am eu cunostinta. Geriatria in Romania a fost si va ramane o tara de top prin resursele umane specializate.

AM: Cat de mult sunt implicati tinerii geriatri romani in cercetarea clinica si fundamentala?
SMA: Multi din tinerii geriatri sunt doctoranzi, castigatori de granturi si burse cu inclinatie spre cercetarea clinica si fundamentala. Din pacate, se lovesc de imposibilitatea desfasurarii acestor activitati in tara, din lipsa de fonduri dar mai ales din lipsa locurilor de munca.

Repunerea specialitatii pe locul meritat

AM: Ce-i lipseste la momentul actual Asociatiei Tinerilor Medici Geriatri?
SMA: Cred ca ne lipseste sustinerea autoritatilor la nivel de structura decizionala, care ar putea ajuta dezvoltarea retelei de geriatrie si prin intermediul nostru, al tinerilor care doresc sa construiasca, dar sa si munceasca, sa dezvoltam o retea la nivel national care sa satisfaca nevoile populatiei imbatranite, prin servicii profesionale medicale de calitate. Inca de la infiintare si pe parcursul intregii noastre activitati am fost sprijiniti si incurajati de cei indragostiti de acesta specialitate: prof. dr. Constantin Bogdan, conf. dr. Gabriel Prada, dr. Ana Capisizu si altii care doresc repunerea acestei specialitati pe locul meritat. In acest moment cred ca mai este nevoie, ca in toata medicina de altfel, de cresterea gradului de dotare, deci resurse materiale si poate de cateva precizari legislative privind facilitatile in domeniu si accesul la acestea.

AM: Care sunt specialitatile medicale cu care geriatria interfera cel mai des?
SMA: Medicul specialist geriatru si gerontolog interfera prin specificul patologiei si caracterul integrativ al specialitatii cu toate celelalte specialitati (medicina de familie, psihiatrie, neurologie, recuperare, medicina interna, cardiologie, urologie, ortopedie, s.a.) realizand atat reabilitarea postacuta a pacientului cat si echilibrarea globala in contextul polipatologiei. Prin formare, medicul geriatru priveste si partea sociala, care inseamna o asigurare a independentei pe termen cat mai lung si o imbatranire activa, lucrand in echipe multidisciplinare (asistent social, psiholog, nutritionist, s.a) si tratand cu respect nevoile si suferintele persoanelor varstnice.

AM: Cum pot contribui medicii bucuresteni la promovarea unei ingrijiri medicale de calitate pentru persoanele in varsta?
SMA: Cred ca ar trebui sa ne gandim si la serviciile de ingrijire la domiciliu care ar fi in beneficiul pacientului; astfel am reduce din costuri si pacientul varstnic ar beneficia si de reinsertia sociala care poate determina la un moment dat acutizari sau decompensari ale bolilor cronice de care sufera.

AM: In ce masura se poate vorbi de o retea de geriatrie la nivel national?
SMA: Din nefericire, nu se poate vorbi de o retea de geriatrie, poate doar de niste muguri ai retelei. Societatea Romana de Geriatrie si Gerontologie a facut numeroase demersuri si memorii catre Ministerul Sanatatii, dar schimbarile de conducere au facut ca aceste hartii 'sa se piarda'. Alaturi de SRGG, cu fiecare ocazie pe care o avem incercam sa le amintim de necesitatea acestei retele, initial de tip ambulator in fiecare spital judetean, costul de realizare fiind minim pe cand beneficiul ar fi foarte mare.

AM: Clinicile de geriatrie din Romania (atat cele din spitalele private, cat si cele de la stat) se ridica la standardele europene?
SMA: Acum depinde ce intelegeti prin standarde europene, dar clinicile noastre de stat, cel putin cele in care am lucrat in Bucuresti, acorda servicii de diagnostic si ingrijire conform ghidurilor si recomandarilor europene. In Romania nu exista inca o diversitate a acestor clinici/servicii cum exista in Europa, si nici segmentul privat nu este pe deplin dezvoltat, dar inevitabil si fortati de imprejurari se vor dezvolta.