Horia Bumbea: "Nu putem să lăsăm să se deterioreze statutul social al medicului!"

2016.06.01, Interviu de Alexandra Mănăilă

Conf. dr. Horia Bumbea este coordonatorul Departamentului Economico-social și asigurări sociale de sănătate din cadrul Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB). Din această poziție susține interesele economice și sociale ale corpului profesional medical bucureștean, adaptându-le în permanență condițiilor existente în plan național și internațional. Atât ca vicepreședinte al CMMB, dar și ca medic bucureștean (hematolog la Spitalul Universitar de Urgență București) conf. dr. Horia Bumbea își dorește să contribuie la schimbarea în bine statutului social al medicului care în prezent s-a deteriorat.

Alexandra Mănăilă (AM): Ce îmbunătățiri v-ați propus să faceți în Departamentul Economico-social în acest mandat la CMMB?
Conf. dr. Horia Bumbea (HB): Este un departament interesant fiindcă vizează relația economică pe care o are medicul cu diferite unități în care își desfășoară activitatea, dar și cu cei care plătesc serviciile medicale, respectiv cu asiguratorii. Deci, este un domeniu, din punctul meu de vedere foarte important pentru a asigura modul în care medicul își desfășoară activitatea. Acel mediu care implică și o infrastructură, care implică niște relații financiare care să-i permită desfășurarea activității, dar nu în ultimul rând și mediul legal în care își desfășoară medicul activitatea. Departamenul Economico-social, respectiv Colegiul Medicilor din București, are rolul de a fi alături de medici în momentul în care aceștia stabilesc contracte cu asiguratorii, își stabilesc contractele de muncă în unitățile în care își desfășoară activitatea. Noi trebuie să fim partenerii medicilor, iar acest lucru înseamnă că, pe măsură ce apar noi reglementări, noi trebuie să ajutăm la implementarea acestora.

AM: Asta înseamnă că un medic care vrea să încheie un contract cu o companie de asigurări sau un contract cu un spital, poate veni la Colegiul Medicilor din București să ceară consultanță pentru a semna în cunoștință de cauză?
HB: Exact. Colegiul Medicilor din București are datoria să consilieze medicii și să apere interesele medicului. Deci, în orice moment în care medicul trebuie să realizeze un contract de muncă sau de prestări servicii, poate apela la Colegiul Medicilor din București pentru a-l ajuta. Iar prin activitatea acestui departament, noi încercăm să fim aproape de medicii din București, să încercăm să găsim cele mai bune modalități de a-i consilia în ceea ce privește legile pe care trebuie să le respecte. Medicii au dreptul la consiliere juridică, iar noi avem un departament care oferă gratuit această consiliere. Revenind la denumirea departamentului Economico-social, putem observa că partea economică este legată de partea socială, la fel ca și în societate. Medicul a fost considerat, sau poate să fie considerat, doar un prestator de servicii, în special de către serviciile de asigurări, inclusiv de către Casa Națională de Sănătate, dar chiar și de către celelalte instituții. Dar nu este așa. Acesta este un mod simplist de a vedea lucrurile, care decredibilizează statutul social al medicului. Nu trebuie să uităm rolul social al medicului! Medicul are un statut social care, din păcate, a fost foarte mult afectat în ultima vreme. A suferit mult înainte de revoluția din 1989, dar cred că cel mai mult a suferit după. Surprinzător, aș spune, pentru că ne așteptam la o schimbare în bine a mentalității tuturor românilor și la o reașezare a valorilor. Însă, din păcate, în acest sfert de secol, s-a deteriorat foarte mult și structura valorilor în societatea românească și, implicit, statutul medicului în societate.

AM: Și ce poate face CMMB ca să schimbe puțin scara de valori și să repoziționeze medicul în societate?
HB: Ceea ce credem noi că putem să facem este cu siguranță să încercăm să schimbăm modul în care medicul este perceput în societate, locul pe care societatea i-l oferă. Pentru că aici vorbim de situația în care Colegiul trebuie să apere interesele medicului, nu doar cele financiare care și ele, să spunem, reprezintă poate un fundament pe care se așează statutul social, ci trebuie să apere interesele medicului și în societate. Medicul a fost poziționat aproape de statutul funcționarului public. Dar medicul nu este un funcționar public! Iar această încercare a dus la diminuarea rolului medicului în societate. A făcut foarte rău pentru că mentalitatea s-a schimbat, medicul a fost perceput la un nivel social mai jos decât este în mod normal în orice societate. Nu trebuie să uităm că încă din antichitate, medicul avea un rol aparte. Avea un loc în relație specială cu divinitatea. Așa îl percepea societatea. În timp, s-a menținut acest rol al medicului și această poziție socială care era diferită, era deosebită, iar poporul român și-a respectat întotdeauna medicii. Nu putem să uităm acest lucru și nu putem să lăsăm să se deterioreze acest statut social.

AM: Cum este în momentul de față acest statut social în alte țări?
HB: Eu cred că medicul este mult mai bine poziționat. Este foarte adevărat că ceea ce se întâmplă în România nu este chiar singular. Este un fenomen care îl întâlnim și în alte țări. Acest lucru este clar. Este tendința societății de a reglementa orice fel de relație și în momentul în care vii cu reglementarea, automat modifici, cu siguranță, și mentalitatea și valoarea unei anumite poziții. Dar cred că totuși în România s-a mers prea departe, s-a ajuns în derizoriu cu acest lucru.

AM: Ce credeți că așteaptă medicul român, în special medicul bucureștean, de la societate?
HB: Cred că medicul din România așteaptă, în primul rând, să fie respectat. Și acest respect cred că reprezintă primul pas pe care eu îl văd în schimbarea statutului social al medicului. În momentul în care tu nu mai respecți o valoare, în momentul acela valoarea respectivă ajunge în derizoriu și se estompează. Și cred că acest lucru e cel mai mare dezavantaj, să spunem, al medicilor, această lipsă de respect, acest atac, cum îl percep eu, permanent, asupra profesiei de medic. Trebuie să nu uităm că în societatea românească s-a creat un mediu mai puțin propice de desfășurare a activității medicale. Ca și în alte domenii. Și domeniul educației, care suferă la fel un atac foarte puternic asupra valorilor, trece printr-un proces asemănător. Eu cred că medicul își dorește repoziționarea în cadrul societății, adică o repoziționare a statutului financiar, a valorilor morale, să spunem, pe care medicul le reprezintă. Medicul trebuie să fie valorificat, nu trebuie să fie tratat în mod simplist. Trebuie să înțelegem că medicul este o persoană care desfășoară o activitate în relație cu foarte mulți oameni. Cu oameni bolnavi sau chiar oameni sănătoși, așa cum ne dorim, mai ales dacă reușim să implementăm și programele de profilaxie și relația cu oamenii este o relație foarte grea. Este o activitate care consumă foarte mult din energia fiecăruia. Cred că redobândirea respectului față de profesia de medic ar duce, încet, încet la ceea ce ne dorim noi, la redobândirea statutului social.

AM: Ați vorbit de aspectul financiar și știu că CMMB a derulat programe de sprijin pentru medicii vârstnici cu nevoi speciale, inclusiv financiare, "Medici pentru medici". Veți continua cu acest tip de activități?
HB: Mi se pare un lucru normal. Aceste activități sunt umanitare, normale și firești pentru Colegiul Medicilor din București. Acest program de întrajutorare a medicilor pensionari este un program foarte bun care trebuie continuat. Nu văd de ce să nu susții un astfel de program prin care medicii care au nevoie, care sunt într-un impas, să nu fie ajutați? Chiar mi se pare un program care arată o față umană și normală a Colegiului Medicilor din București și faptul că acest program există, din punctul meu de vedere, este un lucru minunat.

AM: O problemă spinoasă este cea a asigurărilor de sănătate. S-a vorbit adesea că medicii ar trebui, de fapt, să fie scutiți de plata asigurărilor de sănătate. Ba, mai mult, să beneficieze gratuit de anumite investigații, care în mod normal se plătesc. În ce fel se poate implica Departamentul Economico-social al CMMB, care are și componenta de asigurări sociale de sănătate?
HB: Da, este un punct interesant pe care și eu l-am gândit de multe ori și chiar l-am discutat cu colegii. Faptul că medicii nu au nici un beneficiu, nici un fel de reduceri pentru vreun serviciu din acest domeniu, de pildă cum au ceferiștii, cum au cei din justiție, constituie încă o frustrare a medicilor care sunt obligați, pentru că așa sunt percepuți de societate, din păcate, să se descurce. Chiar aceasta este sintagma folosită:" medicii se descurcă ei". Da, acest lucru trebuie eliminat. Trebuie și cred că atât Colegiul Medicilor din București, cât și Colegiul Medicilor din România ar trebui să lupte pentru dobândirea drepturilor medicilor de a nu mai fi tratați ca o breaslă care se descurcă, ci să fie o breaslă care să fie respectată și căreia să i se respecte drepturile și care să beneficieze de anumite facilități în mod legal. Este o scăpare, să spunem, a sistemului, a societății, care a privat medicii de drepturi, care ar trebui să existe în mod normal pentru ei. Eu sper să pot să fac aceste lucruri, pentru că de la nivelul Consiliului Colegiului Medicilor din București pot să pornească propuneri de schimbare a legislației, deci su siguranță avem această pârghie.

AM: Care a fost gândul cel mai important care v-a determinat să candidați la CMMB?
HB: Cred că s-au adunat în ani de zile frustrările acestea pe care toți colegii le simțim, această deteriorare a poziției medicului în societate. Eu am perceput-o acut din poziția de medic. Am perceput-o permanent și prin atacurile periodice pe care medicii sunt nevoiți să le suporte din partea societății și am simțit că trebuie să fac ceva și asta m-a determinat să candidez. Sper să și reușesc să schimb ceva. Nu este ușor pentru că sunt multe lucruri care trebuie schimbate și care nu se schimbă peste noapte.

AM: Odată ajuns la Colegiu, cum vedeți acum lucrurile?
HB: Ca membru simplu al Colegiului am așteptat o implicare mai activă a CMMB și a Colegiului Medicilor din România(CMR) în problemele pe care noi le-am tot avut. Și acum, de pe partea cealaltă a baricadei, mi-am dat seama că nu este ușor dar, în același timp, cred că se pot găsi soluții. Dar, este obligatoriu ca să și creștem rolul Colegiului în actele decizionale, pentru că din păcate, în ultimii ani s-au redus considerabil posibilitățile legale ale acestui lucru.

AM: Ce le transmiteți colegilor care acum așteaptă de la dumneavoastră multe lucruri?
HB: Aș vrea să le transmit speranța că vom putea schimba multe dintre aspectele practicii medicale din România, că cel puțin vom încerca să reașezăm statutul medicului în societatea din România și îmi doresc ca prin activitatea mea la Colegiul Medicilor din București să încep aceste schimbări.

Foto: Alexandra Mănăilă